CU COPIII LA MUNTE

In urma cu mai multi ani, impreuna cu fosti colegi de liceu si prieteni, ne-am facut un obicei sa mergem cu copiii la munte sau pe munte, cum ne placea noua sa spunem. In decursul a 6 ani am fost in Bucegi, Fagaras, Retezat, Piatra Craiului etc. Din pacate copiii nostri au crescut si au alte prioritati. Unii sunt la facultate, altii la liceu, in orice caz nu mai vad nimic interesant in a merge cu tata la / pe munte. 

PUTETI URMARI http://www.jurnaldenavetist.ro/?s=TATI+CU+COPII

Din fericire, un nucleu din vechea gasca a trecut la etapa a doua. Noi, cei care avem am doilea copil, am reluat obiceiul. In vara aceasta am hotarat sa mergem in Bucegi cateva zile.

Traseul stabilit era urmatorul:

ziua 1 Constanta – Busteni, telecabina Busteni – Babele, traseu pana la Omu;

ziua 2 Omu – Babele – Monumentul Eroilor – Costila – Omu;

ziua 3 Omu – Malaiesti;

ziua 4 Malaiesti – Busteni – acasa.

Dimineata la 5 am plecat doua masini din Constanta si o masina din Bucuresti, 6 adulti si 6 copii, Adi fara copil, Iuli cu doi (tata eroina). La 11 eram la telecabina din Busteni, de unde am plecat spre Babele.

Ei sunt elefantii.

De la Babele am facut 2.5 ore pana la Cabana Omu.

Am prins vreme frumoasa si pe tot drumul ne-am hahait, atat adulti, cat si copii. Adi, inspirat, si datorita faptului ca a venit fara copil sau copii, a luat chitara cu el. Seara la cabana a fost mai frumoasa decat ne asteptam. Copiii s-au metamorfozat. Din copiii sclifositi cu care plecaseram de acasa, au devenit pe drum foarte responsabili si au adormit imediat in conditii de prici. Nu spun ca au mancat ce le-am dat noi, fara fitele pe care le mai incearca acasa.

A doua zi, conform programului, am plecat spre Cruce si, bineinteles, am si ajuns.

Drumul spre Omu a fost foarte greu, mai mult din cauza ploii, frigului si a cetii de dupa.

A urmat o seara cu mult ceai fierbinte pentru copii si mult ceai cu rom pentru adulti. Adi a incheiat apoteotic, cu o cantare la chitara la care au participat toti copiii.

La fel ca in prima seara, copiii au dormit bustean, fara comentarii si alintaturi.

Dimineata am avut surpriza neplacuta ca vremea era foarte urata, asa ca am hotarat sa coboram direct in Busteni, fara sa mai ramanem o noapte la Malaiesti. Dupa ce am sunat sa anulam rezervarea, am plecat spre telecabina.

Seara am ajuns acasa, unde erau peste 30 de grade, dupa ce dimineata, la Omu, erau doar 5.

Pentru copii cred ca a fost obositor, dar si folositor. Au iesit putin din rutina, daca poate exista asa ceva la copii. Au vazut ce inseamna grup, ce inseamna conditii de cazare si de masa la munte si, cel mai important, s-au despartit prieteni. Am fost surprinsi placut cand am aflat ca ei asteapta sa vina vara urmatoare pentru a mai face o iesire. Noi, adultii, speram la un Retezat.

Cel mai mare castig cred ca a fost acela ca am reusit sa stam 3 zile doar cu copiii nostri, fara telefoane, fara probleme de rezolvat, fara program si fara nici un stres. In plus, cu un buget foarte mic.

In incheiere nu vreau sa uit sa le multumesc celor de la cabana Omu, care au fost foarte amabili si foarte rabdatori.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *