Mai tineti minte intrebarile capcana din copilarie de genul: cum iese un cal alb care a intrat in Marea Neagra sau cate mere poti manca pe stomacul gol sau daca 3 oua fierb in 7 minute, in cate minute vor fierbe 6 oua? Cea mai banala si cea de la cel mai de jos nivel era urmatoarea intrebare capcana: ce este mai greu, 1 kg de fier sau 1 kg de fulgi? Sau ce este mai lung, 1 km de drum asfaltat sau 1 km de drum pietruit? Daca erai baiat destept iti dadeai seama ca erau intrebari capcana, daca erai mai prostut ramaneai toata copilaria cu frica capcanelor. Chiar si la intrebari cu raspuns simplu, multi dintre noi se codeau cu raspunsul, de teama de a nu deveni ridicoli in fata celorlalti, crezand ca trebuie sa raspunda la asa zisele intrebari capcana. Cam atat despre intrebarile capcana. Urmeaza cateva vorbe despre cele mai importante descoperiri facute in ultimii ani, descoperiri care au venit in urma unor intrebari ne-capcana pe care si le-au pus cercetatorii.
Premiul Nobel pentru fizica a fost castigat in 2017 de trei cercetatori care au demonstrat existenta undelor gravitationale, unde despre care Einstein banuia ca exista inca din 1916. Undele gravitationale au fost observate pentru prima dată la 14 septembrie 2015. Aceste unde au fost generate de coliziunea dintre doua gauri negre de masa medie. A fost nevoie de 1,3 miliarde de ani pentru ca undele provenite din aceasta coliziune sa ajunga la detectorul LIGO din SUA și sa se propage prin spatiu-timp cu viteza luminii.
https://www.youtube.com/watch?v=4GbWfNHtHRg
In 2015 doi cercetatori au castigat premiul Nobel pentru fizica deoarece au descoperit oscilatia neutrinilor. Pare interesant, chiar daca nu prea ne pricepem. Oscilatia neutrinilor ne spune ca acestia au masa si, cum universul este intesat de neutrini, ei joaca un rol important in ceea ce priveste finalul universului: expansiunea acestuia la nesfarsit si ajungerea la punctul final dupa cateva zeci sau sute de miliarde de ani sau contractarea acestuia si renasterea printr-un eventual nou big bang, dupa o perioada la fel de mare.
Tot in 2015 premiul Nobel pentru chimie a fost atribuit celor 3 cercetatori care au efectuat studii despre mecanismele celulare pentru repararea ADN-ului. ADN-ul nostru este afectat în mod constant de radiatia ultravioleta, de radicalii liberi şi de alte substante cancerigene, dar chiar şi dacă ar fi protejat de aceşti factori externi, molecula de ADN este în mod inerent instabila. Mii de modificari sau de mutatii spontane se produc zilnic în genomul celular. Mai mult decat atat, mutatiile se pot produce şi atunci cand informatia ADN este copiata în timpul procesului de diviziune celulară — un proces care se produce de mai multe milioane de ori în corpul uman, in fiecare zi. Cauza pentru care materialul nostru genetic nu se dezintegreaza intr-un „haos chimic” complet este aceea ca o serie de sisteme moleculare monitorizeaza si repara continuu ADN-ul.
In 2014 Nobelul pentru chimie a fost castigat de 3 cercetatori, unul dintre ei fiind de origine romana. Este vorba de Stefan Hell, nascut in 1962 la Arad si plecat impreuna cu parintii in Germania in 1978. Cei trei cercetatori au fost recompensati pentru „dezvoltarea microscopiei cu fluorescenta de super-rezolutie”
Vreme indelungata microscopia optica s-a lovit de o presupusa limitare: neputinta de a obtine o rezolutie mai buna de jumatate din lungimea de unda a luminii. Cu ajutorul moleculelor fluorescente, cei trei laureati ai Nobelului pentru chimie din 2014 au reusit să depaseasca aceasta limitare. Cercetarile lor au spart barierele şi au adus microscopia în universul nanodimensiunilor.
In 2013 premiul Nobel pentru fizica a fost castigat de doi cercetatori, unul belgian si celalalt britanic, pentru descoperirea bosonului Higgs. Bosonul Higgs este considerat de fizicieni drept piatra unghiulara a structurii fundamentale a materiei, particula alementara care da masa celorlalte, potrivit teoriei denumita „modelul standard”. Acesta explica de ce anumite particule au masa si altele nu, respectiv de ce Universul exista asa cum il cunoastem.
Americanii Robert Lefkowitz şi Brian Kobilka au obtinut Premiul Nobel pentru chimie, editia 2012, pentru studiile lor asupra proteinelor ce permit celulelor din corp să reactioneze la semnalele externe. Academia Regala de Stiinte din Suedia a anuntat ca cei doi cercetatori au făcut descoperiri inovatoare asupra unei familii importante de receptori, cunoscuţi sub numele de receptori cuplati cu proteina G.
Aproape jumatate din toate medicamentele existente astazi pe piata actioneaza asupra acestor receptori, astfel că cercetarile ce duc la o mai bună întelegere a acestora vor permite elaborarea unor medicamente mai eficiente.
In 2011, castigatorii premiului Nobel pentru fizica au fost cercetatorii Saul Perlmutter (SUA), Brian P. Schmidt (SUA/ Australia) si Adam G. Riess (SUA). Cei trei savanti au fost recompensati pentru descoperirea faptului ca Universul se afla intr-o expansiune accelerata.
Si putem sa mergem in trecut, an cu an, pentru a vedea ce s-a descoperit in lumea buna a cercetarii. In tot acest timp in Romania, si nu oriunde ci chiar in Teleorman, cercetatorii romani de la Teldrum au descoperit, nu o sa va vina sa credeti, kilometrul care are decat 800 de metri. Am inceput articolul cu cateva vorbe despre intrebarile capcana pentru a incheia tot cu o asemenea intrebare care, de fapt, nu este intrebare capcana. Daca ne consideram oameni informati ar trebui sa ne invatam copiii sa fie foarte atenti si sa stie sa raspunda corect la intrebarea: care este mai scurt, 1km de drum din Teleorman sau 1 km de drum din Constanta? Si raspunsul corect este: cel din Teleorman.
